O fi urât că folosesc cuvântul ăsta în legătură cu oameni, dar asta facem: reşapăm figuri de demult, compromise, derizorii, submediocre. Personalităţi care ar trebui ignorate, lăsate să-şi vadă de ale lor în spaţiul privat. Nu. Noi le mai dăm o a doua, a treia, a n-şpea mia şansă să se desfăşoare în tribuna publică. Până când? Despre cine vorbesc? Exemple sunt cu duiumul: Anghel Iordănescu, generalul pupător de iconiţe, este iarăşi antrenorul echipei naţionale de fotbal a României. Da, a avut ceva performanţe, dar numirea lui pentru a treia oară ca selecţioner ne-a catapultat spectaculos înapoi în anii nouăzeci. Aşa un sentiment de déjàciteşte tot…